CUM COMUNICAM CU CAINELE
Asemeni oamenilor, câinii utilizeazã un sistem propriu de comunicare. Adeseori, ne întrebãm ce exprimã un câine atunci când latrã sau urlã, când dã din coadã, când îsi dã urechile pe spate... Majoritatea miscãrilor si a posturilor reprezintã o sursã de informatii, adevãrate barometre ce reflectã stãrile sufletesti si intentiile prietenilor nostri, câinii. Atât timp cât noi, oamenii, vom fi capabili sã "citim" mesajul transmis de cãtre acestia, vom reusi sã-i întelegem mai bine, stabilind legãturi indestructibile. Pentru a comunica între ei, lupii au dezvoltat, de-a lungul secolelor, un sistem elaborat, bazat pe limbajul trupului, expesii faciale si vocalizare. Si câinii domesticiti folosesc asemenea metode de informare, usor de inteles de alte exemplare din aceeasi specie. Dacã învãtati cum sã interpretati "sentimentele" câinelui dumneavoastrã, observându-i posturile si expresiile, ascultând ceea ce "spune" , sunteti pe drumul cel bun al comunicãrii cu el, si veti sti cum sã preveniti sau sã rezolvati eventualele probleme de comportament. Succesul în demersul "traducerii" semnalelor emise de trupul câinelui presupune o bogatã experientã. De aceea, începeti prin a studia miscãrile acestuia; mergeti cu el într-un parc, pentru a observa cum interactioneazã cu alti câini. Urmãriti separat diferitele pãrti ale corpului sãu (ochi, urechi, coadã, pãr, întreaga posturã) si, în functie de pozitie, încercati sã ghiciti ce intentioneazã sã facã animalul. Pentru a vã veni în ajutor, vã prezentãm în continuare principalele posturi si manifestãri exterioare tipice câinilor.
Posturile care denotã încredere în sine
Pozitia înaltã a corpului câinelui; coada este uneori ridicatã, alteori executã o miscare lentã de mãturare; urechile sunt ciulite sau relaxate; pupilele sunt micsorate si relaxate, iar privirea este directã.
Posturile care denotã teamã
Pozitia joasã a corpului câinelui; coada este coborâtã, îndoitã sub corp sau executã o miscare nervoasã de mãturare; câinele priveste într-o parte sau întoarce capul, astfel încât i se vede albul ochilor, iar pupilele sunt dilatate; adesea, câinii latrã de fricã, în încercarea de a pãstra distanta între ei si ceea ce le-a provocat teama, în special dacã sunt închisi sau se aflã în lesã. De obicei, câinii iritati au pãrul zburlit pe ceafã, în zona umerilor si chiar în portiunea dinaintea cozii, ceea ce nu denotã neapãrat agresiune, ci numai faptul cã sunt în alertã. Unii câini se "zbârlesc" mai repede, la fel ca si oamenii sensibili care rosesc usor.
Postura de dominare
De obicei, postura de dominare se recunoaste prin tinuta semeatã dintre doi câini, cel care dominã stã deasupra, agatã bãrbia celui dominant sau îsi pune labele pe umerii lui; câinele dominant acceptã cu calm ca alti câini sã-i lingã botul; câinele sigur pe sine se va rostogoli pe spate si îsi va expune pântecele, invitându-i pe alti câini la joc. În astfel de momente, câinele dominant este relaxat si îi priveste pe ceilalti în ochi. Uneori, încãlecarea unui alt câine reprezintã un semn de dominantã; acest gest, adesea interpretat gresit, poate fi folosit, însã, si de cãtre un patruped de rang inferior, pentru a-si demonstra supunerea fatã de cel de rang superior.
Postura de subordonare
Capul si corpul sunt coborâte; un câine dominat permite altui câine sã stea deasupra lui sau sã punã capul pe umerii sãi; el linge buzele sau colturile buzelor altui câine; se rostogoleste sau îsi fereste capul si privirea de alti câini, în timp ce îsi ascunde coada. În cadrul grupului, ierarhia este mentinutã si demonstratã, de obicei, de cãtre membrii dominanti. Câinii dominanti se manifestã rareori, pentru a-si arãta rangul. Cele mai multe demonstratii si aproape toate luptele pentru suprematie sunt declansate de cãtre membrii de rang mediu sau de cei lipsiti de încredere în fortele proprii.
Joaca si invitatiile la joacã
De vreme ce joaca este o activitate la fel de serioasã ca si lupta, vânãtoarea sau reproducerea, câinii au ritualuri precise prin care îsi exprimã intentiile pasnice si dispozitita pentru distractie. Ei lanseazã invitatii la joc - îsi arcuiesc spatele, îsi agitã labele prin aer (mai ales puii) - care par a spune "dacã sar pe tine sau te prind cu coltii e doar în glumã!". Chiar si în timpul unor jocuri mai "dure" ei sunt destul de relaxati, iar buzele le acoperã dintii. În asemenea situatii câinii latrã rar, strident, astfel decât atunci când se tem sau vor sã-si atentioneze stãpânii. Uneori, câinii mimeazã monta, în joacã, se excitã, dar nu ca în timpul actului sexual. Astfel, se pare cã între cei doi parteneri se creeazã o anumitã relatie. Asemenea manifestãri reprezintã, ocazional, demonstratii de dominare. S-ar putea ca unii câini de rang inferior sã încerce, în acest mod (încãlecându-i pe cei de rang superior) sã-si stabileascã pozitita în grupul din care fac parte. Înclinarea corpului câinelui, cu posteriorul si coada ridicate si picioarele din fatã coborâte, reprezintã o invitatie explicitã la joacã. Urechile sunt ridicate, îndreptate spre înainte, ochii sunt relaxati, iar câinele "zâmbeste" cu gura deschisã.